Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia nr. 4 „Italiana”. Uvertura „Hebridele”

Disc Vinil » Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia nr. 4 „Italiana”. Uvertura „Hebridele”

Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia nr. 4 „Italiana”. Uvertura „Hebridele”

Categorie (gen):
muzică simfonică (clasică)
Orchestra(e):
Orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova" din lași
Dirijor:
Ion Baciu
Casa de discuri:
Electrecord
An:
1981
Cod casa de discuri:
ST-ECE 01872
Ţara:
Romania
Producător(i):
Înregistrarea a avut loc în sala Casei de Cultură a Tineretului din Iași, în iulie 1980
Redactor(i) muzical(i):
Ștefan Bonea
Maestru(i) de sunet:
Cornelia Cotaibă
Tiparul:
I.P. Fabrica de Timbre

100 lei

1 în stoc

Descriere

După o perioada petrecută în insulele britanice, ale cărei amintiri muzicale aveau să se finalizeze ulterior in creații ca Simfonia a lll-a „Scoțiană” sau uvertura „Hebridele”, în octombrie 1830 tînărul Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847) întreprindea în însorita Italie o călătorie de studii care trebuia să dureze aproape doi ani. Impresii puternice îl vor fi determinat pe muzician să scrie prietenului și inițiatorului său în tainele artei sonore, Cari Friedrich Zelter : „Muzica n-am găsit-o aici în arta însăși cît în vestigii, în peisaje, în vitalitatea naturii”. Această sensibilitate artistică tipic romantică avea să genereze momentele de ardoare pasionată și debordantă veselie din Simfonia a IV-a „italiana”, opus 90 în La major, astfel numerotată cu toate că a fost terminată înaintea celei de-a treia, „Scoțiană”.

Tema principală a primei părți — Allegro vivace — izbucnește chiar din debut, la viori, impulsivă, exuberantă, plină de comunicativitate, respirînd o neumbrită bucurie de a trăi sub cerul meridional. O temă ce pare parcă a deschide fluida, spumoasa uvertură a vreunei opere ita¬liene, nu atît prin stil cît prin atmosferă. Transparentă, ușoară, cea de a doua idee tematică — expusă de clarinet și fagot — vine nu să dispute întîietatea celei inițiale ci să se alăture ei, în acest cîntec al fericirii nestăvilite.

După exploziva parte l, Andante con moto secund, investit cu o gravitate solemnă, marchează un puternic contrast de expresie, aduce cu un loc umbros și liniștit, consacrat reculegerii, meditației. Proveniența materialului tematic al părții a doua este controversată : poetul Ignaz Moscheles, bun prieten al compozitorului, îl apropie de un cunoscut pe atunci cîntec țigănesc de călătorie, Eric Werner în monografia sa constată o analogie cu „Es war ein Konig in Tuhle” (Era un rege în Thula) de Zelter, iar compozitorul Wilhelm Berger îi afirmă filiația din unele dintre piesele care alcătuiesc ciclul ..„Heimkehr aus der Fremde” (Reîntoarcere din străinătate) opus 89. Continui¬tatea desfășurării acestui lied simplu, cu expresie de baladă, într-o înfățișare orchestrală dintre cele mai sumare se întrerupe puțin, la mijloc, pentru a reliefa fragmentare intervenții tematice ale clarinetului.

În Con moto moderato, partea a III-a, compozitorul prefera unui menuet mozartian sau unui scherzo beethovenian, un intermezzo cu trăsături pe deplin romantice, așa cum va proceda și Brahms peste cîteva .decenii, în prima sa simfonie. O melodică de cantabilitate reținută, a cărei ritmică marcată amintește poate de un dans, care ‘trimite cu gîndul la sonorități omonime de Schubert, face loc în secțiunea centrală a mișcării evocatorului grup al cornilor, în a căror prezență unii comentatori vor să vadă nostalgia pădurii germane. Cert este că într-o scrisoare din Italia muzicianul notează că deși vegetația me¬ridională îl incintă, „fagii, teii, stejarii și brazii” îi par „de zece ori mai frumoși și mai pitorești” decît chiparosul, mirtul sau laurul.

Finalul Presto, Saltarello, își datorează subtitlul ritmicii și melodicii împrumutate de la dansul popular roman cu acest nume și nu este strai» de atmosfera acompaniamentului unei arii de Rossini, de pildă. Vivacitatea extremă, strălucirea coloristică conferită de orchestrație tulbură violent, ca o bacanală dezlănțuită cu irezistibilă impetuozitate climatul melodic calm, potolit al ideii tematice secunde. Aceasta este poate ilustrarea unei mărturisiri a compozitorului, pe cînd se afla la Neapole : „N-am ajuns încă să-mi adun gîndurile cu calm și seriozitate. Totul e mult prea vesel în jurul meu Cu toate că ultima parte reprezintă o apoteotică încununare a întregii lucrări, Mendelssohn-Bartholdy nu s-a arătat niciodată mulțumit de „Saltarelio”. Chiar înaintea primei audiții de la Societatea Filarmonică din Londra, 13 mai 1833, sub bagheta sa, muzicianul a revăzut simfonia luni de-a rîndul, în aspirația către desăvîrșire.

Expresie veridică a variatei experiențe italiene a compo¬zitorului german, Simfonia a IV-a in La major, opus 90, ar putea ilustra afirmația că Felix Mendelssohn-Bartholdy a folosit în această țară ca hartă spirituală, dacă vrem, un volum ce i-a stat mereu în preajmă, „Călătorie în italia” de Goethe.

Uvertura „Hebridele”, foarte cunoscută mai ales sub numele „Grota lui Fingal” «{Fingalscohle), opus 26, compusă în 1830 și revăzută în 1832, este legată tot de perioada peregrinărilor europene ale compozitorului Felix Mendelssohn-Bartholdy, iar crearea ei se datorează tot impresiilor produse de un tablou de natură, de astă dată sobrul, aspru! peisaj nordic, care a inspirat și Simfonia a III-a „Scoțiană”. Ideea compunerii uverturii s-a născut în august 1829, în cursul unei vizite !a celebra și impunătoarea grotă de bazalt, supranumită „grota lui Fingal” din insula Staffa, care face parte din arhipelagul scoțian al Hebridelor. Titlul inițial „Hebridele” apare într-o scrisoare a muzicianului, de la Paris : „Nu-mi pot executa aici „Hebridele” pentru că găsesc uvertura nefinisată. Pasajul central în re major e stupid. Modulația centrală miroase mai mult a contrapunct decît a ulei de pește, pescăruși și morun, în loc să fie dimpotrivă”, iată cît de ilustrativă își dorea compozitorul această muzică !

Materialul tematic inițial, caracterizat printr-o stranie melancolie sumbră, de rafinat efect artistic, este dezvoltat variat de-a lungul lucrării, alternînd între un minor întunecat și strălucirea majorului, asemenea unduirilor misterioase ale mării boreale. Transformările temei, sublimată uneori pînă la o simplă pulsație ritmică, conduc treptat la tumultul punctului culminant din secțiunea centrală, unde se confundă cu o a doua idee sonoră, iar tot în tonalități închise, la fagot si violoncel. Furtunosul conduct muzical nu se liniștește decît pentru a fi reluat în finalul grandios, dominat din nou de tema inițială.

„Una dintre cele mai frumoase creații muzicale care există” avea sa afirme despre această uvertură, Richard Wagner, altminteri atît de ostil față de arta componistică a lui Felix Mendelssohn-Bartholdy…

GABRIEL TOMESCU

Orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova”, a cărei interpretare a lucrărilor de Mendelssohn-Bartholdy se află gravată pe acest disc, își desfășoară activitatea în orașul lași, vechea capitală a Moldovei, un veritabil oraș-muzeu.

În 1980, Filarmonica „Moldova” a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a primei stagiuni permanente de concerte simfonice, organizată de orchestra Conservatorului din lași și inaugurată la 27 noiembrie 1905 sub conducerea pro¬fesorului, compozitorului și dirijorului Enrico Mezzetti. In timpul primului război mondial, George Enescu s-a aflat el însuși în fruntea orchestrei în stagiunea 1917/1918,

prezentînd 20 de concerte simfonice. Ca instituție de stat, Filarmonica „Moldova” a fost întemeiată în 1942. Alături de orchestra simfonică, Filarmonica din lași mai, cuprinde în. prezent o orchestră de cameră, corul „Gavriil Mușiceicu” (purtînd numele ilustrului înaintaș al muzicii corale românești), ansamblul de muzică contemporană „Musiva Viva”, precum și două cvartete de coarde („Voces” și „Euterpe”). Incepînd din 1970, activitatea tuturor acestor ansambluri se desfășoară deopotrivă și pe plan internațional, cu prilejul turneelor organizate în străinătate, în R. F. Germania, Bulgaria, Franța, Olanda, Italia, Elveția, Cehoslovacia, precum și în Statele Unite ale Americii.

Ion Baciu (născut în 1932), care se află la pupitrul Filarmonicii „Moldova”, a absolvit studiile la Conservatorul din București, beneficiind apoi de o bursă de studii post-universitare la Academia de muzică din Viena. în 1955 a devenit dirijor permanent al Filarmonicii din Ploiești, unde a funcționat pînă în 1962. Din 1962 este dirijor permanent al Filarmonicii „Moldova din lași. În același timp, Ion Baciu este deseori invitat de alte orchestre simfonice din România, precum și dincolo de hotare, în R. F. Germania, R. D. Germană, Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Iran, kalia, Luxemburg, Polonia, Suedia, Iugoslavia, Uniunea Sovietică, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Cuba

Orchestre symphonique de la Philharmonie ,,Moldova, dont l’interprétation des œuvres de Mendelssohn-Bartholdy a été gravée sur ce disque, déploie son activité à Jassy, ancienne capitale de la principauté de Moldavie, une véritable ville-musée, situé au nord-est de la Rou¬manie.

En 1980, la Philharmonie ..Moldova” a fêté le 75-ème anniversaire .de la première saison permanente de concerts symphoniques, organisée par l’orchestre du Conservatoire de Jassy et inaugurée le 27 Novembre 1905 sous la direction du professeur, compositeur et chef d’orchestre Enrico Mezzetti. Pendant la première guerre mondiale, Georges Enesco s’est trouvé lui-même à la tête de l’orchestre durant la saison 1917/1918, losqu’il a présenté 20 concerts symphoniques. En tant qu’institution d’Etat, la Philharmonie ,,Moldova” a été fondée en 1942. A côte de l’orchestre symphonique, la Philharmonie- de Jassy comprend à présent un orchestre de chambre, la chorale ,,Gavril Musicescu” (portant le nom de l’illustre devancier de la musique chorale roumaine), l’ensemble de musique contemporaine ,,Musica Viva”, ainci que deux quatuors à cordes (,,Voces” et ,,Euterpe”). Depuis 1970, l’activité de tous ces ensembles se déploie également sur le plan international, à l’occasion des tournées organisées à l’étran¬ger, en Allemagne Fédérale, Bulgarie, France, Hollande, Italie, Suisse, Tchécoslovaquie, ainsi qu’aux Etats-Unis d’Amérique.

Ion Baciu (né en 1932), qui se trouve au pupitre de la Philharmonie ,,Moldova”, a accompli ses études au Conservatoire de Bucarest, bénéficiant ensuite d’une bourse d’études post-universitaires à l’Académie de Musi¬que de Vienne. En 1955 il est devenu chef d’orchestre de la Philharmonie de Ploiesti, où il a fonctionné jusqu’en 1962. Depuis 1962 il est chef d’orchestre de la Philharmonie ,,Moldova” de Jassy. En même temps, Ion Baciu est fréquemment invité par les autres orchestres symphoniques de Roumanie, ainsi qu’à l’étranger, en Allemagne Fédérale, R. D. Allemande, Bulgarie, France, Grèce, Hongrie, Iran, Italie, Luxembourg, Pologne, Suède, Yougoslavie, Union Soviétique, aux Etats-Unis, au Canada et Cuba.

playlist

SIMFONIA NR. 4 ÎN LA MAJOR, OP. 90 („ITALIANA”)
l. Allegro vivace (7’56”)
II. Andante con moto (6’07”)
III. Con moto moderato (6’45”)
IV. Saltarello. Presto (5’50”)

UVERTURA „HEBRIDELE”, OP. 26 (9’10”)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Felix Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia nr. 4 „Italiana”. Uvertura „Hebridele””

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *