Ion Ivan Roncea (harpă) – Cabezon, Croft, Caianu, Dussek, Corelli, Ribayaz, Rameau, Haendel

Disc Vinil » Ion Ivan Roncea (harpă) – Cabezon, Croft, Caianu, Dussek, Corelli, Ribayaz, Rameau, Haendel

IMG_9267

Ion Ivan Roncea (harpă) – Cabezon, Croft, Caianu, Dussek, Corelli, Ribayaz, Rameau, Haendel

Artist (grup, formaţie etc.):
Ion Ivan Roncea, harpă
Categorie (gen):
muzică simfonică (clasică)
Orchestra(e):
orchestra de cameră
Dirijor:
Caro/ Litvin (8)
Casa de discuri:
Electrecord
Cod casa de discuri:
ST-ECE 01547, N.l.l. 433/77
Ţara:
România
Muzica (aranjamente):
William Croft, Ioan Căianu, Jan L Dussek, Arcangelo Corelli, Lucas Ruiz de Ribayaz, J.Ph. Rameau, G. Fr. Händel, Antonio de Cabezon
Maestru(i) de sunet:
Conelia Cotaibă
Transpunere pe disc:
Adriana Dan
Grafica:
Maria-Crlstlna Gruia
Tiparul:
l. P. Filaret

61 lei

1 în stoc

Descriere Produs

A cînta la Salzburg, în festival, reprezintă cea mai • înaltă aspiraţie a unui artist, dar în acelaşi timp şi cea mai mare răspundere, dată fiind exigenţa recunoscută a publicului şi mai ales a criticii muzicale austriece şi internaţionale care comentează toate manifestările, in seara de 22 august 1977, solist al concertului universal reputatei Filarmonici din Viena avea să fie un tînâr român de 30 de ani ‘care, sub bagheta maestrului Horst Stein şi avîndu-l ca partener pe primul flautist al orchestrei, Wolfgang Schulz, susţinea la harpă splendidul dar foarte dificilul, Concert in Do major, K V 299.
Mărturisesc că am trăit din plin, alături de tînârul nostru harpist, emoţiile repetiţiilor şi ale concertului ; din primul moment, Roncea a cucerit toate inimile prin talent, seriozitate şi nobleţea — unită cu modestia adevă¬raţilor artişti — atitudinii sale în faţa muzicii. Ilustrul dirijor Horst Stein i-a arătat o preţuire şi chiar o afecţiune deosebită.
Dar cum ajunsese Ion Ivan-Roncea să fie ales de conducerea Festivalului din Salzburg pentru o apariţie solistică de asemenea importanţă ?
Drumul porneşte d n Frumuşani, judeţul Ilfov, unde s-a născut la 24 ianuarie 1947 ; părinţii săi aveau înclinaţii muzicale evidente — în special tatăl, care cînta cu multă pasiune muzică populară la diferite instrumente. Talentul copilului, remarcat din primele clase de şcoală prin felul cum intona cîntecele populare şi cele din repertoriul obişnuit al elevilor, au determinat părinţii să-l prezinte la Bucureşti, la Şcoala de muzică, unde la vîrsta de 11 ani a intrat în clasa a V-a. Profesoara Marica Pessione I-a îndrumat către harpă, deşi pînâ atunci copilul nu cunos¬cuse un asemenea instrument. Progresele au fost rapide, Roncea avînd şansa să aibă îndrumătoare pasionate şi de incontestabilă competenţă : după Marica Pessione (clasele V—IX), a urmat profesoara Măria Belii (clasele X—XII), iar ulterior întreaga formare a tînărului artist, în anii hotărîtori ai Conservatorului, a fost asigurată de profesoara Liana Pasquali.

Primele recitaluri s-au bucurat de o apreciere din ce în ce mai călduroasa. Publicul si specialiştii îşi dădeau seama că erau în faţa unei individual taţi concertistice deosebite. Confirmarea, strălucită, a venit însă în 1976, cînd Ion Ivan-Roncea obţine premiul l Ia cea mai impor­tantă competiţie internaţională a harpei, concursul de la Ierusalim, aflat la cea de a Vl-a ediţie a sa. Decizia unanimă a juriului i-a adus şi o nouă harpă de concert, pe care Roncea şi a ales-o de la fabrica Lyon & Healy din Chicago, in Statele Unite, Roncea a prezentat cu acea ocazie şi o serie de recitaluri, între altele şi cu ocazia deschiderii noii biblioteca Misiunii R. 5. România la Naţiunile Unite, in acelaşi an — 1976 — i se decerne şi Premiul Criticilor Muzicali de către Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale — A.T.M. In urma tuturor acestor succese, renumele crescînd al lui Roncea i-a adus şi programarea sa în Festivalul Salzburg — 1977, ale cărei împrejurări le-au evocat mai sus. In afară de repetatele sale apariţii în concerte cu orches­tra şi recitaluri la Bucureşti şi în alte oraşe ale patriei sale, Roncea a mal colaborat cu orchestre străine (Filar­monica d n Viena, B.B.C. — Cardiff, Hessischer Rundfunk de la Frankfurt am Main, Radio Ierusalim etc.). În 1977, a mai participat la Festivalul de harpă din Kerkrade (Olanda), unde aprecierea de care se bucură îi atrage obţinerea unei a doua noi harpe de concert ; în acelaşi an, este chemat să ţină cursuri de harpă la întîlnirile muzicale de vară de la Ferryside, în Wales (Tara Galilor), Marea – Britanie.

In momentul de faţă se poate vorbi despre afirmarea, în versiunile interpretative ale lui Ion Ivan-Roncea, a unei personalităţi muzicale distincte în peisajul contemporan al execuţiei la harpă. Trăsătura aparte a cîntului său este în primul rînd măsura, bunul gust şi un anume echilibru de sorginte clasică care îl şi atrage spre repertoriul de cea mai aleasă substanţă muzicală. Există, în frazarea sa, o delicateţe lirică mişcătoare şi un simţ al stilului care încadrează subtilităţile coloristice şi de agogică (nuanţe de mişcare) respectului permanent pentru litera şi spiritul textelor tălmăcite.

Repertoriul ales pentru discul de faţă este parca anume indicat spre a pune în valoare aceste calităţi ale inter­pretului. Arta vechilor maeştri ale muzicii instrumentale spaniole (Cabezon) şi engleze (Croft) se conturează în faţa noastră în toată nobleţea ei, simplitatea mişcătoare a temelor fiind pretextul unor variaţiuni ţesute cu fineţea firului de păianjen. Extrem de importantă este contribuţia lui Roncea la cunoaşterea seducătoarelor pagini ale Codexului lăsat de Ioan Căianu, sursă limpede pentru manifestarea specificului muzical românesc în veşmintele pure ale cîntecului şi dansului de epocă din secolul XVII. Sonata lui Jan Ladislav Dussek ilustrează acea artă instrumentală cantabilă prin care maeştrii originari d,n Boemia şi-au cîştigat o reputaţie atît de solidă în cultura muzicală a secolului XVII. Ne reîntoarcem la sursele pure ale eleganţei preclasice cu G;’ga de Corelli, parfumul frust al vechilor dansuri spaniole (Ribayaz) şi mai cu seamă cu „piesele de caracter” ale marelui Rameau, descinse din graţia saloanelor de curte şi elanurile muzicii imitativ-programatice. Ca o încoronare, Concertul în Si bemol major de Händel, chintesenţă a virtuţilor clasice din literatura harpei — şi în cazul de faţă permiţînd o luminare a calităţilor de fond pe care am dorit să le evidenţiem în arta interpretativă a lui Ion Ivan-Roncea.
ALFRED HOFFMAN

Ion Ivan-Roncea s’est imposé au cours des dernières années comme un des plus remarquables harpistes de la jeune génération. Né en 1947 à Frumuşani (département d’llfov), il a étudié au Lycée „Georges Enesco” et ensuite au Conservatoire „Ciprian Porumbesco” de Bucarest. Ses succès, remportes aux prem ères manifestations publiques, ont été confirmes lors de sa participation au Vl-ème concours international de harpe de Jérusalem (1976), où il s’est vu décerner le l-er prix à l’unanimité. Par la suite, ii a entrepris une tournée aux Etats-Unis, recevant à cette occasion un grande harpe de concert à Chicago. Son activité internationale ultérieure s’est déroulée en Grande Bretagne, Hollande, R. F. d’Allemagne, Bulgarie etc., comprenant aussi la participation au Festival de Salzbourg en 1977, où il a interprété le Concerte en Ut majeur KV 299 de Mozart avec la Philharmonie de Vienne sous la direction de Horst Stein. A présent membre de la Philharmonie „Georges Enesco” de Bucarest, Ion Ivan Roncea s’est constitué un répertoire de grande diversité et de noble substance musicale, éloquent pour ses vertus d’équilibre classique et de subtilité de phraser, que le présent disque atteste d’une manière convaincante.

playlist

Antonio de Cabezon (1510-1560) – Nicanor Zabaleta
1. PAVANA Şl VARIATIUNI (2’40”)
William Croft (1678-1727) – David Watkins
2. SARABANDA Şl GROUND (4’44”)
loan Căianu (1629-1687) – l. Ivan-Roncea
3. CODEX CAIONI, Fragmente (9’50”)
A. Chorea, b. Chorea, c. Nunta din Cana Galileii, d. Dans zglobiu – Dans valah – Dans zglobiu, e. Cîntecul voievodesei Lupu,
f. Dansul lui Lazăr Apor – Dansul lui Ştefan Apor – Dans din Nireş – Dansul lui Lazăr Apor
Jan L Dussek (1760- 1812)
4. SONATA IN DO MINOR (7’07”)
Allegro — Andantino — Rondo Allegro
Arcangelo Corelli (1653 – 1713) – Carlos Salzedo
5. GIGUE (2’27”)
Lucas Ruiz de Ribayaz (sec. 17) – Nicanor Zabaleta
6. HACHAS (1’45”)
J. Ph. Rameau (1683 – 1764) – L M. Magistretti
7. RIGAUDON şi LE RAPPEL DES OISEAUX (4’40”)
G. Fr. Händel (1685 – 1759) – Marcel Grandjany
8. CONCERT PENTRU HARPĂ Şl ORCHESTRĂ IN SI BEMOL MAJOR,
OP. 4 NR. 6 (14’45”)
a. Partea l : Andante Allegro, b. Partea a ll-a : Larghetto şi Partea a lil-a : Allegro
moderato
Orchestra de cameră, dirijor : Caro/ Litvin (8)

Opinii

Nu există încă recenzii.

Be the first to review “Ion Ivan Roncea (harpă) – Cabezon, Croft, Caianu, Dussek, Corelli, Ribayaz, Rameau, Haendel”