Iulia Buciuceanu – Arii din operete

Disc Vinil » Iulia Buciuceanu – Arii din operete

Iulia Buciuceanu

Iulia Buciuceanu – Arii din operete

Artist (grup, formaţie etc.):
Iulia Buciuceanu
Orchestra(e):
Orchestra de studio a Radioteleviziunii Române (1—6), Orchestra Operei Române din Bucureşti (7—10)
Dirijor:
Carol Litvin, Constantin Petrovici
Casa de discuri:
Electrecord
An:
1982
Cod casa de discuri:
ST – ECE 02119
Ţara:
Romania
Muzica (aranjamente):
Înregistrări Radio-1961 (1-6) şi Electrecord-1982 (7-10)
Redactor(i) muzical(i):
Ştefan Bonea
Maestru(i) de sunet:
Vlad Plopeanu
Grafica:
Decebal Scriba
Tiparul:
Electrecord

250 lei

1 în stoc

Descriere Produs

Primul si unicul disc al Iuliei Buciuceanu !

Cînd apari pentru prima oară pe disc după trei decenii de activitate neîntreruptă pe prima scenă lirică a ţării, ascul­tătorul îşi poate pune o multitudine de întrebări: modestie ori exigenţă exagerată din partea interpretei! refuz, respin­gere sau neglijenţă din partea impresarilor, managerilor şi producătorilor? maturitate artistică ori înţelepciune de gîndire pentru realizarea unui disc-etalon, reprezentativ? Greu de răspuns în cazul mezzo-sopranei Iulia Buciuceanu, cîntăreaţă de maximă probitate profesională care nu a cunoscut de-a lungul carierei altă deviză decît munca fără preget, izvorîtă dintr-o pasiune neţărmurită pentru arta lirică în general, pentru muzica românească în special. Fiindcă puţine interprete se pot mîndri cu performanţa artistică de a fi deţinut roluri de răspundere în aproape întregul repertoriu original con­temporan, dacă ne gîndim că Iulia Buciuceanu a figurat pe afişele operelor Oedip de George Enescu, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Hor/a de Nicolae Bretan, (on Vodă, Decebal, Vlad Ţepeş, Răscoala, Orfeu de Gheorghe Dumitrescu, Hamlet de Pascal Bentoiu, Apus de soare de Mansi Barberis, Bălcescu, Dragoste si jertfă de Cornel Trăilescu, Dreptul la dragoste de Teodor Bratu.

Cîntăreaţă Iulia Buciuceanu are meritul de a fi reuşit să se menţină — decenii de-a rîndul — la o superioară ţinută profesională în aproape tot repertoriul abordat. Nu a cunoscut eclipse sau oscilaţii de „formă”, curbe de regres sau ascen­siuni artistice spectaculoase. A fost tipul de interpret sobru, echilibrat, ponderat, egal cu el însuşi, devotat partiturii com­pozitorului.

Nici  biografia mezzo-sopranei Iulia Buciuceanu  nu conţine ceva ieşit din comun. S-a născut dintr-o familie de muzicieni, ‘artibii   părinţi   studiind   canto-ul   la   Conservatorul   din   laşi. Desigur că în acest mediu atît de fertil muzicii, nu a fost prea greu ca tînăra Iulia Buciuceanu să se afirme de timpuriu. Avea 16 ani cînd a devenit eleva profesorilor Mansi Barberis şi Grigore Magiari la clasa de cînt a Conservatorului din Capitala Moldovei. După numai trei ani de studii (1947 —1950), Iulia Buciuceanu a poposit în Bucureşti spre a-şi continua pregă­tirea profesională cu Victoria Cost.escu-Duca şi Petre Ştefă-nescu-Goangă. Glasul amplu, bine timbrat, dublat de un tempe­rament artistic surprinzător de sensibil, l-a determinat pe profesorul ei să o ducă pe prima scenă lirică a ţării. Deşi îşi desăvîrşise studiile la Conservatorul din Bucureşti (printre profesorii anilor 1950 — 1953 ce i-au conturat armonios pregă­tirea multilaterală, numărîndu-se Gheorghe Dumitrescu, Zeno Vancea, Emilia Comişel, Ion Şerfezi etc.), totuşi la 21 decembrie 1950 Iulia Buciuceanu a debutat la Opera Română în Rusalka de N. Dargomîjski.

Talent remarcabil, înzestrat cu un glas generos, tînăra cîntăreaţă a început să adune o salbă de premii şi distincţii la numeroasele concursuri internaţionale de canto la care a participat între anii 1959 — 1961 (medaliile de aur la Viena, Sofia, Helsinki şi Toulouse, medaliile de argint la Praga, men­ţiune specială la concursul George Enescu de la Bucureşti etc.).

Paralel cu apariţiile convingătoare pe scena Operei Române, Iulia Buciuceanu a cucerit unanim aprecieri peste hotare, interpretînd marele repertoriu liric pe cele mai prestigioase scene din URSS, Ungaria, Franţa, Bulgaria, Republica Demo­crată Germană, Jugoslavia, Turcia, Grecia, Polonia, Republica Federală Germania. Timp de şapte ani a fost oaspetele perma­nent al Teatrului Mare Academic din Moscova, unde a inter­pretat cu succes repertoriul clasic universal.

Fără a ocoli sala de concert, muzica de cameră şi recitalul de lied, cîntăreaţă noastră a abordat pe lingă cîntecele de compozitori români, germani, ruşi, francezi etc., partituri concertante de răspundere artistică sub bagheta unor prestigioşi dirijori români şi străini (Simfonia IX-a de Beethoven, Recv/em-urile de Mozart şi Verdi ş.a.), în această calitate a întreprins turnee artistice în U.R.S.S., Franţa, China, Mongolia, R. P. D. Coreană etc.

Desigur că succesele trainice le-a obţinut în operele lui Verdi, Bizet, Ceaikovski, Borodin, Glinka, Mussorgski, Puccini, rolurile din Carmen, Trubadurul, Aida, Don Caria, Dama de pică, Orfeu, Kneozu/ Igor impunînd-o definitiv printre cîntă-reţele noastre de prestigiu.

Repertoriul luliei Buciuceanu a cuprins o largă arie stilistică de lucrări consacrate, de la Mozart, Cimarosa şi Rossini pînă la Wagner, Giordano, Saint-Saens şi Moniuşko. în opera Cono-cul cu stafii a clasicului polonez, de pildă, a creat o erbină … de neuitat la premiera bucureşteană, fiind invitată să inter­preteze rolul mătuşii Cesnikova şi pe scena lirică din Varşovia, unde  a  repurtat  un  succes  răsunător  (1981).

Naturaleţea scenică a impus-o însă, în operele româneşti Hor/o şi Apus de soare, Iulia Buciuceanu a împrumutat parti­turilor autohtone un suflu original, un farmec particular, mai ales rolurilor de ţărancă sau de domniţă.

Glasul cîntăreţei dispune de un timbru răscolitor, întune­cat, de o amploare sonoră deosebită, cu generoase sunete grave (altistă şi contra-altă).

Ariile prezentului disc reprezintă oglinda fidelă a unui artist care şi-a menţinut virtuţile vocale de-a lungul întregii cariere. Prima faţă — realizată cu concursul corului şi orches­trei Radioteleviziunii Române, sub bagheta lui Carol Litvin — grupează unele pagini muzicale ce au marcat în 1961 triumful internaţional al mezzo-sopranei la Toulouse (Orfeu de Chr.W. Gluck şi Favorita de G. Donizetti). Cea de a doua faţă a discului, pune accentul pe cele mai recente succese (1982), fiind impri­mate cu sprijinul corului şi orchestrei Operei Române din Bucureşti sub conducerea dirijorului Constantin Petrovici. Se poate, aşa dar, afirma că Iulia Buciuceanu ne prezintă două momente semnificative din evoluţia ei artistică, oferindu-ne posibilitatea să apreciem dimensiunea unei cariere ce a ţinut mereu trează conştiinţa publicului românesc şi din străinătate timp de mai bine de trei decenii.

VIOREL COSMA

 

Iulia Buciuceanu est née dans une famille de musiciens, les deux parents étant diplômés du Conservatoire de lassy. Â 16 ans, Iulia devient l’élève des professeurs Mansi Barberis et Grigore Magiari, au même Conservatoire. Apres seulement trois années d’études, de 1947 â 1950, Iulia Buciuceanu arrive â Bucarest pour continuer sa formation avec Ies professeurs Victoria Costescu-Duca, Petre Ştefănescu-Goangă, Gheorghe Dumitrescu, Zeno Vancea, Emilia Comişel et autres pédagogues de prestige. Le 21 décembre 1950, elle débute â l’Opera de Bucarest dans «Roussalka» de Dargomijsky.

Douée d’un talent remarquable et d’une voix généreuse, la jeune cantatrice décroche de nombreux prix et distinctions aux concours internationaux, entre 1959 et 1961 : des médailles d’or â Vienne, Sofia, Helsinki et Toulouse, une médaille d’argent â Prague, une mention spéciale au concours « George Enesco» de Bucarest etc.

Parallélement â sa prestigieuse activité â l’Opéra de Buca­rest, Iulia Buciuceanu conquis le public de l’etranger; elle interprete le grand répertoire lyrique sur les scénes Ies plus prestigieuses de l’Union Soviétique, Hongrie, France, Bulgarie, Turquie, R. D. Allemande, Yougcslavie, Grece, Pologne, R. F. d’Allemagne. Sept années durant, elle a été l’invitée permanente du « Grand Théâtre Académique » de Moscou, ou elle a interpreté  avec succès le répertoire classique universel: « La IX-eme Symphonie » de Beethoven, les « Requiem » de Mozart et de Verdi, les principaux rôles dans les opéras de Bizet, Tchéaicovski, Borodine, Glinka, Verdi, Moussorgski, Puccini. Ses apparitions dans «Carmen», «Le Trouvére», «Aida», «Don Carlos », « Orphée», « Prince Igor», « Horia », « Soleil couchant » ont impose Iulia Buciuceanu parmi les grandes cantatrices roumaines.

playlist

Chr. W. Gluck
1. ORFEU, „E cer senin”
2. ORFEU, ,,Ce-o să fac făr-Euridice ?” Georges Bizet
3. CARMEN, seguidilla „Lîngă bariera SeviIlei”
4. CARMEN, „Caro, pică” A. Ponchielli
5. GIOCONDA, ,,Voce di donna”

Gaetano Donizetti
6. FAVORITA, ,,O, scump Fernando” Georges Bizet
7. CARMEN ,,,L’amour est un oiseau rebelle” Giuseppe Verdi
8. TRUBADURUL, „Stride la vampa”
9. BAL MASCAT, „Re dell’ abisso !” C. Saint-Saëns
10. SAMSON Şl DALILA, „Samson, în avîntul iubirii . . .”

Opinii

Nu există încă recenzii.

Be the first to review “Iulia Buciuceanu – Arii din operete”