Descriere

Actualitatea muzicii lui Mozart se adevereşte în fiecare dintre marile sale creaţii. Lucrările camerale dedicate claviaturii subliniază acest fapt, înlesnind contemplarea directă a geniului mozartian la orizontul larg al scriiturii pianistice. Strunele sensibilităţii vibrează aici, ca şi cele ale raţiunii, la cea mai fină atingere, măiestria interpretării invitînd la o receptare pe cît de spontană, pe atît de activă a desfăşurării sonore. Universalitatea concepţiei întruchipată în sonate şi .variaţiuni oferă astfel cheia unei înţelegeri adîncite.

Prin firea ei singulară, muzica mozartiană uneşte în cel mai înalt grad deopotrivă principiul unităţii şi principiul diversităţii. Mozart desăvîrşeşte în sferele sonatei clasice nu numai legea clasică a unităţii în diversitate, ci modelează şi legile sensibile ale simetriei, regularităţii, ordinei şi proporţiei, în acest sens, Mozart ‘întregeşte şi armonizează în arta sunetelor însăşi curentele spirituale ale Marelui secol, pe care îl cinsteşte şi luminează superb şi incomparabil.

Fenomenala devenire a întinsei opere de autor realizată de Mozart sugerează ideea redefinirii şi coroborării mai multor arte ale muzicii, cuprinzînd arta melodiei şi armoniei sau arta polifoniei şi construcţiei compoziţionale. In centrul acestui cosmos, atît de felurit prin multitudinea mişcărilor sale lăuntrice, se situează natura elementelor melodice articulate parcă într-o singură linie, virtual neţărmurită în propria ei arcuire.

Inepuizabila energie a expresiei nu cunoaşte şi nu riscă nicăieri pierderi în imperiul abstracţiunii, fiindcă la Mozart fiecare voce este purtătoare de melos esenţializat, definit şi caracterizat printr-un ethos brăzdat de treceri din sublim în senin. De aceea şi dramaturgia muzicală observă necesare creşteri şi alternări progresive ce străbat ciclul de mişcări de la un capăt la altul.

Dezvoltarea ideilor melodice se petrece aşadar mereu în acord cu găsirea de sine a mesajului artistic, cu împlinirea comunicării savant articulate. Ceea ce impresionează ţine de autenticitatea întregului ca întreg, de nobila simplitate a facturii perfecte, de na-tura cizelată a semnului oricît de mărunt, de măreţia cîntului sincer.

Ca nimeni altul, Mozart a ştiut să transforme teoria efectelor într-o estetică a compoziţiei şi într-o poetică a interpretării implicată în opera durată. Ciclul de sonată sau de variaţiuni este plămădit ca un tot indivizibil, organic închegat în sinea lui însuşi. Raportul dintre parte şi întreg oglindeşte clasicitatea concepţiei, claritatea şi fermitatea viziunii artistice. In individualitatea ei, opera instrumentală străluminează dimensiunile distincte ale esteticii formei şi esteticii expresiei sau sentimentului.

Insăşi principiul concertant vine să sublinieze şi să reflecte interioritatea sentimentului, a emoţiei artistice, tălmăcită prin mijlocirea limbajului dinamic. Tot ceea ce ascultă în această muzică de o intens nuanţată stare de spirit şi mişcare de sentiment, se supune unei superbe obiectivări. Culminaţiile particulare acestei muzici se lasă dominate, în rigoarea totului, de avîntul şi nobleţea fanteziei libere.
Sonatele şi variaţiunile gravate pe acest disc îndeamnă la intuirea muzicii, în ansamblul momentelor şi valorilor corelate. Pianista Ilinca Dumitrescu ne propune o deschidere de perspective asupra unei lumi de rară frumuseţe în registrele ideii şi formei muzicale. Virtuozitatea tehnică, cultura şi rafinamentul artistic precum şi respectul pentru stil şi adevăr muzical se îngemănează fericit într-un mănunchi de calităţi ce se recomandă exemplar.

WILHELM GEORG BERGER

,.A strong and original artistic personality… an authentic poetess of the piano” (Muzica, Bucharest, 1986), „…Ilinca Dumitrescu is one of the best Romanian pianists… a fascinating individuality” (Smena, Leningrad, 1982), „An exceptional young pianist… a compelling instrumental education, multilateral stylistic knowledge, good taste and interpretive originality” (Magyar Nemzet, Budapest, 1985), „…a subtle and profound musician” (Sovietskaya Muzyka, Mos-cow, 1980), „Pianist Ilinca Dumitrescu nas offered us a recital full of poetry” (Guangming Ribao, Beijing, 1981), „Roumaine et virtuose : fraîcheur du jeu, joli toucher, sincerite du discours” (Journal de Geneve, Geneva, 1986), „llinca Dumitrescu asserts her-self as an outstanding exponent of our present-day culture” (Informaţia, Bucharest, 1987).

Born in Bucharest into a family of musicians, llinca Dumitrescu began her studies in her native city (with professors Iolanda Zaharia, Maria Şova and Cella Delavrancea) and completed them under the famous pedagogues Stanislav Neuhaus and Yakov Fliere at the P. I. Tchaikovsky Conservatory in Moscow, from which she graduated with a Diploma of Merit in 1978.

She made her debut in concert life at 15, and has since carried on an intense soloistic activity. She has concertized in several European countries, in Cuba and People’s China. She, has made many recordings (on disc, for radio and television), and participated in national and international festivals. In 1984 she was awarded the Romanian music critics’ prize for the cycle of recitals Contemporary Decades, and in 1986 her record of 14 Sonatas by D. Scarlatti was selected by the International Record Critics Award jury in New York among the best albums of the year.

Ilinca Dumitrescu boasts a vast repertoire (concertos, recital pieces, chamber music) ranging from the Renaissance to the latest works of 20th century

English version by Magda Morait