Descriere

Amu cică era odată într-o ţară un craiu, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară mai depărtată. Şi împăratul, fra­tele craiului, se numea Verde împărat; şi împă­ratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecuse la mijloc, decînd aceşti fraţi nu mai avuse prilej a se întîlni amîndoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată, decînd erau ei. Şi aşa veni împreju­rarea, de nici împăratul Verde nu cunoştea nepo­ţii săi, nici craiul nepoatele sale, pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pămîntului, şi căreia istuilalt la altă margine. Şi apoi pe vremile acele, mai toate ţările erau bîntuite de războaie grozave, drumu­rile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate, şi de aceea nu se putea călătorib aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii, adeseori dus rămînea pînă la moarte.  Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba, şi să încep a depăna firul poveştii.

Amu ci-că împăratul acela, aproape de bâtrîneţe, căzînd la zăcare, a scris carte frăţine-sâu craiul, ‘să-i trimită grabnic pe cei mai vrednic dintre nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său, după moartea sa. Craiul primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa şi !e zice :

– Iaca, ce-mi scrie frate-meu şi moşul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împăraţi peste o ţară aşa de mare şi bogată ca aceea, are voie din partea mea să se duca, ca să împli­nească voinţa cea mai de pe urmă o moşului vostru…

https://youtu.be/iBy5zcZN3Q0