Descriere

Cine nu iubește muzica nu iubește oamenii, spunea cineva. Dar eu stau și mă întreb cum ar putea să nu iubească muzica oricare dintre acei care ascultă în scaunul sălii de concert, sau de lîngă inima rotundă a discului melodiile de rouă și speranță ale acestor cinci cavaleri ai rock-ului, gen discutat, disputat, detestat și, pînă în cele din urmă, destinat unui public însummd melomani între șapte și șaizeci și șapte de ani ?

Savoy — ecuson sonor și de suflet. Savoy — un nume ritmat, o vocație, un drum lung dinspre ambiție și strădania repetițiilor înspre succes !
Un drum lung bătut de cinci flăcăi căutători și solidari întru sudoare, dar și întru aplauze ; solidari ca degetele aceleași mîini.

Dar, așa cum se cuvine pentru, o „cămașă” de disc să le spunem cu gura plină de anemone și numele în stea : Marian Nistor (leader, compozitor, orchestrator, chitară, nai, voce), Ionel Samoilă (chitară bas, mandolină), George Mitrea (voce, percuție), Nicki Rotărescu (baterie, voce), Ionel Orban (orgă, moog, pian).
Ei sînt cei care ne-au anunțat de parcă ningea cu clopote de cobalt și mere domnești că „am intrat în istorie călare”, că ,, iazurile fierb”, că „la Dunăre cireșii dau în floare”. Ei, cei care au debutat timid și norocos, muncind apoi cu furie spre a atinge „formula unu” cu „Ciobănașul”, prelucrare parfumată a unei îndrăgite teme folclorice. Ce-a urmat după seara de speranță a debutului ? O carieră predigioasă contabilizînd cu mîndrie 40 de cîntece înregistrate pe disc și peste 100 puse în unda radioului și televizorului. Gustînd mult folclorul care este, într-un sens, chiar clasicismul nostru, grupul Savoy își cîntă mai ales melodiile proprii de ecou popular și de răsunet românesc.

în toată țara, la București, lași, Galați, Focșani, Buzău, ” oriunde, „Savoy-ii” sînt așteptați, aplaudați, bisați. Un juriu internațional le-a decernat la Berlin, în 1973, Medalia de Aur, deci Marele Premiu al Festivalului Mondial al Tineretului. Păstrîndu-și o meritată stare de echilibru a succesului cei cinci au strîns aplauze de vară pentru zile de iarnă concertînd în U.R.S.5., Cuba, Bulgaria, R. D. G., deocamdată. Dacă îi întrebi pe cei din formația „Savoy” care sînt melodiile lor preferate îți vor mărturisi la ora adevărului că ele sînt : „Efigie”, „De ziua ta”, „Iscălitură de lumină”, „Lacrimă și cînt”, „Salcie, fată de baltă”, „Am legat copacii la ochi”, „La steaua”.

Promovînd ca text vorba cu auroră boreală-formația Savoy face să sune metafore clasice și contemporane, cele mai multe dintre ele de antologie. Două discuri mici și 3 LP-uri și anume : „iscălitură de lumină”, „Lied cu fluturi”, și (acum !) „Anotimpuri” confirmă o vocație.

Dar noul disc al formației Savoy, cel pe care îl aveți acum în mină, Anotimpuri, mi se pare, dincolo de rău și de bine, de „îmi place” sau ,,nu-mi place”, o certitudine.

Așa stînd lucrurile „Anotimpurile” formației Savoy sună ca țevile unei orgi de miere. . .