Descriere

Şi iată că nu se mai satură lumea de muzica celor trei Strauss: Johann-tatăl, Johann-fiul şi Josef! De valsurile, polcile, galopurile, marşurile lor, fermecătoare mărturii ale intimismului vienez al veacului trecut.
În lentila miniaturală a muzicii lor de dans şi de « promenadă », care a înşurubat un imperiu întreg, Europa toată, în ritmurile ei cînd line şi alunecate, cînd sprintene şi săltate, apar limpezi trăsăturile stilului de viaţă al oraşului Dunării albastre. Johann Strauss-tatăl, Johann Strauss-fiul şi fratele Josef — după unii, acesta fiind şi cel mai înzestrat de Muză cu darurile ei, din întreaga familie, atît de îmbelşugat înzestrată! — au rămas ca să învie ecouri ale unei perioade apuse demult, ale unui timp pentru totdeauna dus.
Ale unui timp plin de pinteni, galoane de aur şi tunici de azur, rochii în volănaşe potrivite rotirii valsului vienez, evantaie de mătase, mari pălării cu flori şi fructe pe ele, nimicuri care au conferit culoare proprie unui oraş întreg şi unei întregi epoci. Resemnarea lor în faţa uitării e însoţită de muzica « dinastiei » Strauss, care prilejuieşte tuturor o incursiune meditativă în cele trecute vremi.
Cu toată tenta lor evocativă, valsurile, polcile, galopurile celor trei Strauss nu par defel desuete, vetuste, perimate. Dim¬potrivă, ele respiră un aer de prospeţime. Sînt vii şi actuale, deşi paşii de dans pe care i-au pus cîndva în mişcare nu se mai practică demult şi cu toate că lumea colorată, înzorzonată, infa¬tuată în mijlocul căreia s-au ivit aparţine unui secol revolut.
Ne întrebăm mereu care este secretul acestei vieţi fără moarte şi tinereţi fără bătrîneţe a muzicii purtînd semnătura Strauss? Răspunsul este, invariabil, unul şi acelaşi: sinceritatea, sponta¬neitatea, simplitatea* vioiciunea. Melodiile curg parcă dintr-un corn al belşugului muzical, marcate de sigiliul celebrei stirpe vieneze de compozitori şi capelmaiştri, fără să contenească sau să ostenească, îmbrăcînd veşmînt clasic sub peniţa de aur a unor creatori pentru care religia formei a fost unul din principalele comandamente estetice. Melodiile lor apropie şi cheamă, ispitesc şi farmecă, fiindcă este foarte multă poezie în aceste mici giu-vaeruri ale muzicii romantismului vienez, ilustrat nu numai de geniul lui Franz Schubert şi-Johannes Brahms, ci deopotrivă şi de nobilul talent, unic în felul său, al acestor Strauss « năzdră¬vani ». Ei au lăsat moştenire posterităţii mici « rapsodii ale cli¬pelor trecătoare», produse ale unui loc şi timp anumit, ca să devină în curînd muzică universală, adoptată de întreaga omenire.
E o plăcere rară să-i auzi pe unul şi acelaşi disc pe cei trei Strauss înfruntîndu-se şi completîndu-se cu darurile lor remar¬cabile într-o necurmată arguţie, originali şi imprevizibili în invenţia lor melodică, în soluţiile lor armonice, în notaţiile lor orchestrale. Ei amintesc fericit exemplul muzicanţilor populari, care, orice ar cînta, au mereu cîte ceva nou şi surprinzător de adăugat, tema şi exprimarea eî fiind de fiecare dată inedite.
Ascultînd aceste melodii ritmate, de o mare cantabilitate vocală, te încearcă fără voie demonul dansului. Trebuie să-ţi deschizi bine urechea spre a descoperi, sub aparenţa de simpli¬tate şi uşurătate a pieselor, dincolo de pulsaţia lor coregrafică, uimitoarea bogăţie şi complexitate a motivelor, tratarea lor savantă de către aceşti maeştri unici în întreaga istorie a muzicii europene din veacul al XIX-lea.
Cunoscătorii rămîn uimiţi de fiecare dată de felul în care fraţii Strauss şi părintele lor, cu o biografie atît de nefericită, care îşi destinaseră muzica unei pături de burghezie orăşenească, s-au adresat de fapt cu fiecare măsură a lor celor mai largi mase populare. Ele le-au îndrăgit arta pretutindeni, încît ea răsună mereu şi peste tot în cele mai diferite interpretări, dar iscînd deopotrivă în ascultători bucuria muzicii adevărate.
Interpretarea pe care dirijorul austriac Kurt Wöss a dat-o pe acest disc muzicii celor trei Strauss va satisface pe toţi iubitorii muzicii vieneze, încîntaţi de antrenul şi acurateţea stilistică a orchestrei simfonice tîrgu-mureşene.
GEORGE SBÂRCEA

Dirijorul austriac Kurt Wöss a studiat cu Felix von Weingartner la Academia de muzică din Viena. Cariera sa dirijorală interna¬ţională s-a desfăşurat la mari teatre lirice, cum sînt Operele de stat din Viena şi Berlinul occidental, Teatro Colon din Buenos Aires etc., şi la pupitrele unora din cele mai importante orchestre simfonice ale lumii: Filarmonicile din Viena, Berlinul occidental şi New York, B.B.C. Londra, Gewandhaus-Leipzig, Filarmonica Cehă etc.
Ca succesor al lui Willi Boskowsky, a întreprins numeroase turnee de concerte cu orchestra «Johann Strauss» din Viena în Europa şi America. Prin contactul personal cu profesorul Benesch, ultimul concert-maestru al lui Johann Strauss, Kurt Wöss a preluat tradiţia directă a interpretării creaţiilor lui Johann Strauss.
Kurt Wöss a primit următoarele distincţii: Profesor honoris causa, Crucea de onoare pentru artă şi ştiinţă clasa l, Premiul de interpretare «Anton Bruckner » al fundaţiei « Bertil-Ostbo» (Suedia), Insigna onorifică de aur pentru merite a Republicii Austria şi Medalia culturală a oraşului Linz.
Discul prezent — o frumoasă carte de vizită a înzestrărilor orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat din Tîrgu-Mureş, dirijată de maestrul Kurt Wöss, care, austriac fiind, îi are pe Strauss « în sînge » — însumează cîteva titluri celebre, ca şi altele mai puţin cunoscute melomanilor noştri, însă deopotrivă de caracteristice pentru talentul autorilor.
înregistrările, făcute în frumoasa sală a Palatului Culturii din Tîrgu-Mureş, în luna august 1980, debutează cu renumitul Marţ al lui Radetzky.
Johann Strauss-tatăl îşi datorează în mare parte celebritatea mondială tocmai acestui marş, care se cîntă azi în lumea întreagă, îmbogăţind cu o piesă plină de clocot şi freamăt optimist reper¬toriile celor mai de seamă ansambluri simfonice de pe glob. Autorul lui mai figurează pe disc şi cu o altă compoziţie. Seufzer Galopp, ceea ce vrea să însemne galopul « suspinului », un nostim moment muzical.
Johann Strauss-fiul este prezent cu mai multe piese, cu Neue Pizzicato Polka, cu Fortuna Galopp, cu Polka Tritsch-Tratsch, compusă în colaborare cu fratele mai tînăr, Josef, de asemenea cu valsurile Aquarellen şi Nordseebilder, delicate portrete din natură, zugrăvite în tonuri pastelate.
În sfîrşit, Josef-Strauss — mort prea de tînăr spre a putea da întreaga măsură a talentului său deosebit — figurează pe disc cu valsul Mein Lebenslauf ist Liebe und Lust, adică « Bio¬grafia mea e toată dragoste şi bună dispoziţie », ca şi cu polcile Feuerfest (Joc de artificii), Moulinet Polka, Ohne Sorgen (Fără griji) şi Auf Ferienreise (în voiaj de vacanţă), toate piese vesele, stenice, exultînd bucuria de a trăi.
Der österreichische Dirigent KURT WÖSS studierte bei Felix von Weingartner an der Wiener Musikakademie. Seine internationale Dirigentenkarriere führte ihn an die groβen Opernhäuser: Berliner und Wiener Staatsoper, Teatro Colon Buenos Aires u.v.a. und an das Pult der gröβten Symphonie-orchester der Welt: Wiener und Berliner Philharmoniker, New York Philharmonic, BBC-Orchestra London, Gewandhaus-Orchester, Tschechische Philharmonie etc.
Als Nachfolger von Willi Boskovsky machte er mit dem. Wiener Johann-Strauβ-Orchester zahlreiche Konzerte und Tourneen in Europa und Amerika. Er besitzt die direkte Tradition der Interpretation von Werken Johann Strauβ durch die persönliche Bekanntscnaft mit dem letzten Konzertmeister von Johann Strauβ, Prof. Benesch.
Kurt Wöss erhielt die folgenden Auszeichnungen: Professor h.c., Ehrenkreuz für Kunst und Wissenschaft I. Klasse, Anton-Bruckner-Interpretationspreis der Bertil-Östbo-Stiftung (Schweden), das Goldene Ehrenzeichen für Verdienste um die Republik Österreich und die Kulturmedaille der Stadt Linz.