Descriere

După două decenii de activitate ca solistă profesionistă (a debutat în 1962 pe scena ansamblului Ciocîrlia), Măria Ciobanu este astăzi, fără îndoială, cea mai de seamă cîntăreață a Olteniei. S-a ridicat spre scenă din satul Hotăroaia comuna Roșiile, din acea parte deluroasă a Vâlcii care primește din plin influențele cîntecului gorjenesc. Primii pași-spre cîntec i-a făcut în familie, alături de tatăl ei Ion Ciobanu – cintăreț din fluier, caval, clarinet, țambal, con¬trabas – și de fratele ei Mitică Ciobanu — țambalist. Mai tîrziu ca profesionistă, prin muzicalitatea înnăscută și cali¬tățile vocale ieșite din comun, Măria Ciobanu va cuceri admirația publicului atît în țară cit și în turneele din Austria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, R.F. Germania, Italia, Israel, Iugoslavia, Olanda, S.U.A., Uniunea Sovietică. Atri¬butele acestei voci de excepție, care i-au adus și premiul l in Festivalul național „Cîntarea României”, sînt : un timbru strălucitor și expresiv, o întindere vocală deosebită în registrul înalt, o tehnică de cînt cu elemente de virtuozitate, lejeritate, precizie în intonație, rezistență la efort. Dar succesul ei excepțional și constant de public — ilustrat și de zecile de mii de exemplare de discuri vîndute — se întemeiază și pe valoarea repertoriului abordat. Comparabilă prin sensibilitate și capacitate proprie de creație in spirit folcloric cu marea sa înaintașă care a fost Măria Lătărețu, Măria Ciobanu se înscrie între creatorii de bun gust ai cîntecului nostru de acum. Pornind de la cîntecul gorjenesc, pe care l-a preferat înainte de toate, s-a adresat mai apoi repertoriului valoros din toate zonele Olteniei, preluîndu-l într-o manieră originală ce conferă fiecărui cîntec alura unei creații personale, fără a-i știrbi totuși autenticitatea populară. Formule tradiționale străvechi și altele mai noi devin material sonor pentru creații originale în care primesc o nouă funcționalitate, in felul acesta Măria Ciobanu devine o adevărată creatoare de stil, contribuind la dezvoltarea repertoriului folcloric contemporan. Intre realizările remarcabile pe această linie amintim bogatul repertoriu de cîntece hăulite pe care I-a pus în circulație recreînd străvechi formule de hăulit culese din Gorj. De o bună intuiție artistică dă dovadă Măria Ciobanu cînd, în dorința de a conferi o desfășurare melodică mai amplă, mai bogată, cîntecelor sale, apelează Ic unele melodii instrumentale de joc din Argeș. Va ajunge în acest fel la strofe poetico-muzicale foarte ample, uneori chiar de 18 versuri și, respectivi rînduri melodice, adaptind noului cîntec refrene originale și formule silabice imitînd cintarfea instrumentală — dirlăitul — ce se integrează firesc în evoluția piesei creînd impresia de autentic popular, ca în toate acele fericite cazuri in care inovația se bazează pe o asimilare temeinică a tradiției.

Vom distinge, ascultînd cîntecele Măriei Ciobanu, un crez artistic desprins de asemenea din zestrea valorilor noastre tradiționale. Și anume, credința despre valoarea terapeutică a muzicii, despre funcția alinătoare a cîntecului. Acesteia i se adaugă, potrivit aceleiași concepții, multiple valențe edu¬cative și de întreținere a tonusului de viață, a optimismului generator de forță creatoare : „că românu cît trăiește / cu cîntecu viețuiește”.

Și prezentul disc se impune prin expresivitatea bogat nuanțată a versurilor. Adresîndu-se iubitorului de folclor cu cintece care să-i meargă .direct la inimă, Măria Ciobanu își întemeiază zestrea de frumusețe pe valorile durabile și sim¬bolurile de permanență ale neamului. Și astfel va cînta4 odată cu dorul și dragostea, sentimentul familiei și al per¬manenței prin urmași, munca, omenia, dragostea de neam și de țară.

Reunind, alături de cîteva premiere, recente succese de radio ale interpretei, acest nou disc se recomandă de ase¬menea prin deosebita bogăție melodică, într-o succesiune ce alătură motive folclorice din zonele’ amintite deja. Iar prin felul cum cîntâ horele și sîrbele, indiferent de zona lor de proveniență, o vom recunoaște încă odată pe Măria Ciobanu, ca aparținînd, înainte de toate, ținutului său natal.