Obiceiuri din Sălaj

Disc Vinil » Obiceiuri din Sălaj

Obiceiuri din Salaj

Obiceiuri din Sălaj

Artist (grup, formaţie etc.):
Ansamblul „Meseşul" din Zalău
Componenţă:
Solişti: Ileana Domuţa, Domniţa Săbăduş, Pavel Păuşan, Măria Maxim, Ion Selesi, George Miţin Vărieşescu
Categorie (gen):
muzica populara
Dirijor:
George Miţin Vărieşescu
Casa de discuri:
Electrecord
An:
1981
Cod casa de discuri:
ST-EPE 02023
Ţara:
Romania
Producător(i):
Exporter: ILEXIM - Bucharest
Redactor(i) muzical(i):
Stela Nachi
Maestru(i) de sunet:
Vasile Sibana
Asistenţa tehnică:
Marian Traian
Tiparul:
I.P. Sibiu

134 lei

1 în stoc

Descriere Produs

întreaga viaţă a omului, de la naştere pînă la moarte, este însoţită de obiceiuri folclorice, adevărate spectacole populare, constituite din cintece, jocuri cu măşti şi dansuri. Sistematizarea acestor obiceiuri le putem face după anotimpuri sau după momentele importante ale calendarului. Aşadar, obiceiurile sînt grupate în două cicluri: ciclul de iarna şi ciclul de vară.
Ciclul de iarnă se desfăşoară în ultimele zile ale lunii decembrie şi primele zile ale Anului Nou, cuprinde un mare număr de producţii artistice deosebite ca origine, trăsături artistice şi compoziţionale, mod de manifestare. Putem enumera colindatul propriu-zis şi de copii, jocul şi dansul cu măşti, teatrul popular profan, teatrul de păpuşi şi religios. Spre exemplificare, în prezentul disc am inclus obiceiurile „Haba”, „Turca”, „Vergelul”, propunîndu-ne să valorificăm obiceiurile folclorice de pe văile Almaşului, Agrijului, Someşului şi Barcău-lui. Putem afirma că aceste obiceiuri au fost scoase la lumină prin intermediul unui grup de interpreţi va¬loroşi şi autentici din Zalău şi împrejurimi, care au activat pe lingă orchestra profesionistă „Meseşul”.
Datinile „Haba”, „Cununa”, „Vergelul” sînt variante deosebit de autentice, pur laice, avînd la bază ideea prosperităţii, a belşugului peste an, satirei şi umorului, a ajutorului reciproc, toate rea¬lizate prin cînt şi danţ. Din ciclul obiceiurilor de iarnă putem afirma că întîlnim datini şi în alte zone folclorice, similare fie ca denumire, fie ca şi conţinut, doar denumirea diferă. „Turca” o întîlnim în Banat sub denumirea de Turca, iar în Moldova, Căpriţa. Unul dintre obiceiurile semnificative din prezentul disc din ciclul obiceiurilor de iarnă îl considerăm obiceiul „Vergelul”, atît în bogăţia de idei cît şi a desfăşurării ceremonialului.
Cete de băieţi şi fete în seara de Anul Nou se adună la una din case, dinainte stabilită, unde vor juca Vergelul şi îşi vor petrece trei zile în şir. Perechi, perechi, de cum s-a lăsat seara, se adună la casa aleasă, ducînd cu ei mîncare şi băutură. Seara de 31 decembrie înseamnă începutul ceremonialului. Una din fete adună într-un blid cîte un obiect de la fiecare fată (inel, mărgele etc.), iar un băiat aduna într-un alt blid de la fiecare băiat cîte un obiect reprezentativ. „Goga” este feciorul desemnat împrietenirii tinerilor din seara Vergelului. „Goga” este legat la ochi, înfăşurat într-un ţol şi introdus sub o covată, doar mîinile fiind libere în dreapta şi în stingă, unde se află blidul fetelor şi al feciorilor. La o poruncă dată din partea co¬lectivităţii, „Goga” scoate cîte un obiect din fie-care blid, iar posesorii lor se obligă ca timp de trei zile, pînă în 2 ianuarie să petreacă împreună. Ceremonialul se repetă pînă la epuizarea obiectelor din farfurie. Buna dispoziţie, creativitatea spontană, petrecerea a trei zile in şir au dus de multe ori la prietenii adevărate, care s-au în¬cheiat adesea prin nuntă, Datorită frumuseţii şi autenticităţii lui, Dimitrie Cantemir a consemnat „Vergelul” în DESCRIPTIO MOLDAVIAE.
Din ciclul obiceiurilor de primăvară-vară, ma¬nifestări folclorice cu un accentuat caracter agrar, reprezentate prin cîntece, jocuri şi manifestări dra¬matice, rituale sau nerituale, consemnăm „Craiul semănătorilor”, „Cununa” şi „Paparudele”.
Primăvara, pentru ţăranul român înseamnă ac¬tivitatea de bază şi principală, ca atare, în toate manifestările lui va căuta să includă stimulenţi pentru cei ce se dăruiesc muncii cîmpului şi biciuiască lenea, comoditatea, lipsa de răspundere faţă de colectivitate. „Craiul semănătorilor” este ales de întreg satul dintre cei mai harnici şi pri¬cepuţi gospodari. După ce pedepseşte pe toţi acei ce n-au ieşit la muncile cîmpului, este aşezat pe plug tras de gospodarii satului şi dus la rîu unde îl spală pe faţă şi „ară” prima brazdă de pămînt, semn al belşugului. Obiceiul menţionat îl pu¬tem întîlni în Maramureş ca formă de manifestare sub denumirea de „Tînjală”.
Belşugul pămîntului, cu roadele lui multiple, a fost întotdeauna în funcţie de capriciile naturii. De aceea pe timp de secetă s-au găsit forme şi ma¬nifestări diferite de a „îndupleca” natura, venind în ajutorul omului cu mult dorita ploaie. „Papa¬rudele” (ori „Dodoloaia”) este obiceiul care ne exemplifică această manifestare.
Sistemul tonal al cîntecelor sălăjene prezintă forme multiple şi structuri originale, izvorîte din particularităţile specifice de trai şi trăsăturile etno-psihice.
In marea arie folclorică a Sălajului pot fi întîlnite sisteme tonale, pentatonice majore şi minore, moduri alcătuite din diferite tetracorduri majore-minore, moduri diatonice şi cromatice.
Tocmai datorită acestei frumuseţi singulare, şi autentice în acelaşi timp specifice zonei Sălajului, ne-am rezumat ‘la obiceiurile mai sus menţionate.
Talentata interpretă Ileana Domuţa-Mastan, prin calităţile glasului, sinceritatea şi trăirea fiecărei „hore” aduce o nota în plus, crescînd valoarea discului nostru.
„Ptiuiturile” şi voia bună sînt redate de Măria Maxim cu multă măiestrie şi pricepere, cu gingăşie în glas care pătrund cu uşurinţă în sufletele noastre, făcîndu-ne să credem că ne aflăm într-adevăr în „Haba” ori în „Vergel”.
Tinerii interpreţi instrumentişti Nicolae Costei, Virgil Muzur precum şi grupul vocal aduc în plus o tentă de autenticitate.
GEORGE MIŢIN VĂRIEŞESCU

playlist

1. Dodoloaie (Paparudele)
2. Craiul semănătorilor
3. Cununa
4. Turca
5. Vărjelul
6. Haba

Opinii

Nu există încă recenzii.

Be the first to review “Obiceiuri din Sălaj”