Descriere

Vatra Rădăuților. Aici s-a creat și de aici se transmite din generație în generație un original tezaur de creație populară.

Pe aceste minunate meleaguri, cu o bogată ambianță spirituală, a înmugurit și a crescut un stejar al cîntecului bucovinean : Sofia Vicoveanca.

La poalele obcinilor rădăuțene, in așezarea domoalâ a satului Vicovu de Jos, aici a copilărit și a fremătat la prima atingere cir tălmăcirea spirituală a vetrei sale. Aici poposește cu drag și emoție la manifestările tradiționale ale satului, ascultă și învață mîndre cîntece bătrînești, șiraguri spontane de strigături, țese și coase frumoase podoabe ale costumului popular, contopindu-se astfel cu viața satului.

Din copilărie, in sufletul ei — ca într-un stup de albine — s-au adunat bogate și dulci miresme ale florilor de pe aceste mindre plaiuri. Datorită sensibilității sale muzicale, glasul său original timbrat, stilu.1 său foarte autentic, devine artistă profe¬sionistă a Ansamblului de cîntece și dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1959).

In cadrul acestui valoros colectiv artistic, Sofia Vicoveanca realizează o permanentă profesionalizare, urcînd treaptă cu treaptă spre consacrarea sa. Realizează cu mult succes înregistrări la Radio-Iași și București, emisiuni la Televiziune, apare primul său disc (1965).

În următorii ani își împlinește repertoriul cu noi genuri de cîntece, culese de la mama ei, din alte sate ale vetrei rădăuțene si ale județului.
Personalitatea conturata, măiestria și forța interpretativa, amplul repertoriu al Sofiei Vicoveanca-Micu, sînt unanim recunoscute și apreciate, ea devenind pentru publicul și specialiștii genului interpretul reprezentativ al cintecu/ui bucovinean.

Cu fidelitate și totală contopire cu tra¬diția, Sofia Vicoveanca oferă pe acest disc o nouă și impresionantă reîntîlnire cu vir¬tuozitatea sa interpretativă. Și de această dată, s-au armonizat in mod remarcabil valoarea, bogăția și varietatea repertoriului cu cea a interpretării și a glasului său unic. Trebuie să mai alăturăm acestor trăsături faptul că fiecare gen sat temă, vers poetic sau muzical, sunet sau silabă, se contopesc cu participarea afectivă și conștientă a in¬terpretului.
Balada, cel mai complex gen al cîntecului popular, se desfășoară prin toată dimen¬siunea și amploarea ei, cu toată bogăția elementelor sale structurale și tematice, Sofia trecînd ușor de la elegia pastorală la sfîșietoarea dramă sufletească, la zguduitoarele recitative epice.

Ea interpretează totodată duioase cîntece de leagăn, sfîșietoare bocete, sensibile și dragi cîntece de dragoste și dor, vioaie cîntece de joc cu pitorești și bogate imagini ale satului vechi și nou, spirituale sau nostal¬gice cîntece ale ceremonialului de nuntă si altele.

Doresc ca această prezentare să consti¬tuie un omagiu și o urare pentru Sofia Vicoveanca, cu prilejul aniversării a două decenii de activitate artistică, împreună cu colegii din Ansamblul „Ciprian Porumbescu” dorim Sofiei, nouă tuturor, multe asemenea sărbători, spre încununarea zestrei spirituale românești.
Astăzi, din totdeauna, bogata vatră a Ră¬dăuților se mîndrește cu statornica sa fiică, falnic stejar al folclorului românesc, ecoul vibrant și permanent al neamului său.

GEORGE SIRBU
Dirijor al Ansamblului de cîntece și dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava