Descriere

Asemenea lăutei sau clavecinului, chitara a avut momente de mare glorie în viaţa muzicală europeană. Posibilităţile polifonice, armonice, timbrale chiar, ale acestui instrument sînt infinit mai mari decit se cunosc si se întrebuinţează în mod obişnuit (funcţie de acompaniament acordic pe cîteva trepte). Literaturii sale clasice originale, destul de întinse, i se adaugă cea a transcrierilor de pe vechi tabulaturi de lăută, cea alcă¬tuită din transcripţii ale pieselor pentru alte instrumente (clavecin, pian, violoncel etc.) şi, desigur, creaţiile modernilor, tn preient, datorită acestor factori ca şi activităţii unor mari interpreţi şi pedagogi (Tarrega, Llobet, Pujol, Segovia şi, din generaţiile mai noi, Yepez, Ragossnig, Bream, Williams — am numit doar numele larg cunoscute), chitara cunoaşte o veri¬tabilă renaştere: s-au înmulţit concertele, emisiunile radio¬fonice şi de televiziune, înregistrările pe discuri, au apărut noi şi foarte valoroşi mînuitori ai instrumentului (care se studiază în mari conservatoare şi academii ale lumii).
Printre cei mai străluciţi reprezentanţi ai artei chitarei se numără Costas Cotsiolis (Grecia).
In pofida tinereţii sale (s-a născut la 24 iulie 1957), Costas Cotsiolis a ajuns la un renume cu totul justificat, calităţile sale muzicale şi de mînuire a instrumentului fiind mult dea¬supra comunului. Talentul său a fost cultivat din fragedă vîrstă la Conservatorul din Atena.La 11 ani a susţinut primul său recital iar un an mai tîrziu, la concursul internaţional de la Alessandria (Italia), obţine un premiu şi este considerat « o adevărată revelaţie a concursului ». Setos de cunoaştere şi perfecţionare, artistul participă la concursuri internaţionale şi la cursuri şi seminarii de chitară conduse de Andres Segovia, Alirio Diaz, Jose Tomas, John Duarte, obţinînd 15 diplome şi premii. Absolvă, la 15 ani numai, cu premiul l, Conservatorul din Atena. Tot atunci, interpretează, ca probă a maturităţii artistice, dificilul Concierto de Aranjuez de Joaquin Ro-drigo. Cariera sa concertistică (în Grecia, Italia, Spania, Franţa, Marea Britanic, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Uniunea Sovietică, România) este consolidată şi prin elogiile fără re¬zerve ale criticii. Paralel, Costas Cotsiolis desfăşoară o apreciată activitate pedagogică la Conservatorul din Atena (este şi autorul unei metode), ca şi în cadrul unor seminarii internaţionale (Esztergom — Ungaria, Dubrovnik — Iugos¬lavia). In 1976 a iniţiat un Seminar şi Festival internaţional de chitară clasică ce se desfăşoară anual la Voios. A efectuat înregistrări pentru radio şi televiziune la B.B.C., Bucureşti, pentru discuri în U.R.S.S. şi la Electrecord (discul de faţă). Costas Cotsiolis cîntă pe un instrument excepţional ca sonoritate şi exactitate, construit de celebrul lutier Contreras.
Repertoriul său de recital este uimitor de larg şi cuprinde piese originale şi transcripţii, concerte cu orchestra, acoperind patru secole de muzică.
Concertul pentru chitară si orchestră în la major de Mauro Giuliani reprezintă o piatră de încercare pentru interpreţi, datorită, pe de o parte, dificultăţilor tehnice şi, pe de alta, stilului deosebit de transparent, mozartian, al muzicii. Giuliani, care a trăit între 1781 şi 1829, a compus trei concerte pentru chitară (op. 30, 36 şi 70), sonate, studii, o metodă (în general foarte eficace în consolidarea tehnicii mîinii drepte). A studiat chitara, violoncelul şi flautul. La 18 ani a început o carieră concertistică în Italia, Franţa, Anglia, Rusia, intre 1807 şi 1817 a trăit la Viena. susţinînd concerte şi activînd ca pedagog, impunînd instrumentul în mediul dominat de pian şi slujitorii săi. Din structura compoziţiilor sale ne putem face o idee despre ţinuta interpretativă remar¬cabilă. Concertul în la, scris pentru chitară solo, instrumente de coarde şi timpani, este alcătuit din 3 părţi, respectînd întocmai formele clasice ale genului. Lucrarea are o lumino¬zitate caracteristică; din punctul de vedere al limbajului, Giuliani se arată puternic ataşat principiilor clasicismului de început, iar din acel al utilizării resurselor instrumentale vădeşte perfecta cunoaştere a posibilităţilor chitarei aşa cum era utilizată în timpul său.
Concertul pentru chitară şi orchestră in re major de Mărio Castelnuovo-Tedesco poartă numărul de opus 99 şi face parte dintr-un ciclu important de lucrări pentru acest instrument (mai are o Serenadă cu acompaniament orchestral, o Fantezie pentru chitară şi pian şi altele). Discipol al lui Pizzetti la Florenţa (unde s-a născut în 1895; a murit în 1968, în Statele Unite), Castelnuovo-Tedesco a compus felurite concerte instrumentale, lucrări vocale camerale, opere, ora¬torii. Multe dintre piesele pentru chitară sînt dedicate pri¬mului lor interpret, Andres Segovia. Concertul în re major se remarcă prin caracterul ardent, pe alocuri patetic al muzicii, printr-un raport subtil între protagonist şi ansamblu. Solourile au strălucire şi colorit, datorită utilizării unor_ tehnici de atac moderne. Orchestraţia este variată, sugestivă, întreaga lucrare are o tentă meridională specifică, este plină de farmec şi expre¬sivitate.
PETRE CODREANU
In spiţe of his youth, Costas Cotsiolis (Greece), born in 1957, has reached a most justifled reputation, as one of the brilliant artist of the guitar from nowadays.
His talent has been cultivated from an early age at the Athens Conservator/. After his first public recital, at 11 years, he took part at the International Competition in Allessandria (Italy), obtaining a prize and being considered as a revelation. During the following years, Costas Cotsiolis participated at other internaţional competitions, as well as at courses and seminaires lead by Andres Segovia, Alirio Diaz, Jose Tomas, John Duarte, obtaining 15 diplomas and prizes. At 15 years only, he finished his studies at the Athens Conservatory with the l” prize. As a proof of his artistic maturity, he then played the difficult Concierto de Aranjuez by Joaquin Rodrigo. His concert career (in Greece, Italy, Spain, France, Great Britain, Yugoslavia, Hungary, Czechosfovakia, Soviet Union, România) was Consolidated by the enthusiastic praises of the music critic. Simultaneously, Coastas Cotsiolis unfolds a most appreciated pedagogical activity at the Athens Conservatory (he is also the author of a guitar method) and in the frame of internaţional seminaries (e.g. Esztergom — Hungary, Du¬brovnik — Yugoslavia). In 1976 he founded an internaţional seminary and festival of classic guitar, which takes place an-nually in the Greek ţown of Voios. He made Radio and Tele-vision recordings (at the B.B.C. and in Bucharest) and discs (in the Soviet Union and in România — this record).
Costas Cotsiolis’ guitar, built by the famous luthier Con¬treras, is an instrument with an excepţional sonority and accuracy. His recital repertory is astonishingly wide; it includes original works and transcriptions, as well as concertos with orchestra covering four centuries of music.